Trasarea

DEFINITIE

Este operatiunea tehnologica de transpunere a unui desen, a unei schite sau imagini pe suprafata materialului de prelucrat in vederea realizarii proceselor tehnologice ulterioare – gravura, traforare, tintuire.

SCULE SPECIFICE

- ac de trasat – tija din otel special cu varf ascutit si finisat, cu grosime de 4-5mm si lungime de 100 – 180 mm, unele cu capatul opus varfului sunt rotunjite, aplatizate finisate si lustruite, in vederea folosirii ca fier de luciu;
- gen pix, cu varf din WIDIA;
- compas cu arc si varfuri din otel – necesar pentru trasarea cercurilor, segmentelor de cerc sau a unor linii paralele, in diferite marimi - unele modele cu varfuri detasabile - rigla metalica, lama din otel flexibil cu gradatie in mm si cm necesara pentru trasarea unor linii drepte;
- vinclu drept sau reglabil – necesar pentru trasarea si verificarea unor unghiuri;
- sabloane – forme individuale confectionate din carton, plastic sau hartie mai groasa al caror contururi se traseaza cu acul de trasat pe suprafata metalului;
- confectionarea sabloanelor este rentabila la productia unei serii de obiecte, fiind destul de costisitoare;
- pamatuf cu pulbere de creta – necesar pentru producerea de contrast intre material si linia trasata, in special cand se “traseaz`” cu creionul, adica atunci cand se deseneaza liniile cu mana libera pe suprafata metalului;
- creion – bine ascutit si de minima duritatea HB.

                                                   PROCEDURA DE TRASARE

- primul pas este stabilirea schitei, desenului sau imaginii formei de trasat si a marimii potrivite acesteia;
- tehnicile folosite la transpunerea pe suprafata materialului:
- desenarea cu mana libera cu creionul sau cu acul de trasat;
- trasarea cu acul de trasat al conturului sablonului;
- lipirea de pe suport de hartie a schitei, desenului sau a imaginii pe suprafata materialului practica folosita in special la traforare;
- construirea formei de trasat cu linia, compasul si vinclu;
• trasarea incepe cu verificarea acului de trasat, care trebuie sa aiba varful uniform ascutit si finisat pentru a nu devia de la linia de trasat;
• acul de trasat se tine putin inclinat spre directia de miscare, pentru a asigura alunecarea pe suprafata materialului si pentru a asigura dara necesara;
• la folosirea unei rigle mai groase sau a vinclului trebuie tinut cont ca varful acului de trasat sa atinga cantul de pe suprafata materialului, pentru a putea reda marimea in modelul formei de trasat;
• la folosirea compasului pentru trasarea cercurilor sau a segmentelor de cerc, este indicat sa se puncteze, usor, centrul cercului pentru a impiedica deplasarea nedorita a compasului;
• la aplicarea desenelor cu creionul pe suprafata materialului, este indicat ca acestea sa fie “pudrate“ cu praf de creta dintr-un pamatuf, pentru asigurarea contrastului, iar daca se graveaza dupa trasare “pudrarea” impiedica si stralucirea prea mare a suprafetei, astfel se poate urmari cu mult mai usor “snitul” gravat;
• la lipirea hartiilor cu desenele, schitele sau imaginile pe suprafata materialului, trebuie folosit un adeziv bun si care se intareste repede - deoarece dupa aderenta hartiei se poate trece imediat la punctare, gaurire si traforare.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Punctarea

DEFINITIE

Este operatiunea tehnologica prin care se marcheaza un punct adancit in material ca si centru pentru trasare cu compasul sau centrul unei gauri, astfel incat compasul sau burghiul sa nu se poata deplasa din aceasta adancitura in timpul executarii trasarii sau inceputului de gaurire.

SCULE SPECIFICE

- punctatorul manual: tija din otel tratat cu o lungime de aproximativ 100 mm si o grosime de 3-8 mm, cu un varf ascutit intr-un vinclu mare, iar capatul celalalt al tijei usor rotunjit pentru lovirea cu ciocanul;
- punctatorul automat: unealta in forma unui stilou mai gros care are un varf din otel tratat cu un varf ascutit intr-un vinclu mare. In interiorul carcasei se afla un arc reglabil care la apasarea varfului pe suprafata materialului declanseaza o lovitura, in urma careia se imprima varful tijei in material; in functie de reglajul arcului, acesta declanseaza o lovitura mai puternica sau mai putin puternica ca sa lase o amprenta mai adanca sau mai putin adanca in material.

PROCEDURA DE PUNCTARE
- trasare si insemnare a locului de punctare;
- se asaza materialul pe o nicovala de banc sau pe o placa de fier;
- se aseaza punctatorul cu varful pe locul insemnat si se aplica o lovitura seaca cu un ciocan potrivit pe capul punctatorului, astfel incat sa se formeze o urma potrivita in marime si adancime, in functie de grosimea burghiului ce urmeaza sa fie folosit;
sau
- se aseaza pe punctul insemnat varful punctatorului automat, care anterior operatiunii de punctare trebuie reglat in puterea de lovire, in vederea realizarii marimii potrivite a “punctului”.

ATENTIE NU FOLOSITI PUNCTATOARE CU UN VARF PREA ASCUTIT SAU CHIAR ACUL DE TRASAT PENTRU PUNCTARE, DEOARECE SE POATE RUPE VARFUL INFIPT IN MATERIALUL DE PUNCTAT AL ACESTORA, CARE VA FI GREU DE INDEPARTAT !!!

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Masurarea / Compararea

DEFINITIE

Masurarea este operatiunea tehnologica prin care se determina dimensiunile de lungime, latime, inaltime, grosime in mm sau subunitati ale mm.

Compararea este operatiunea tehnologica prin care se verifica marimea, dimensiunea sau forma unor obiecte cu instrumente specifice - ex.: lera de diamante.

INSTRUMENTE DE MASURAT /COMPARAT FOLOSITE IN BIJUTERIE

 RIGLA DIN OTEL

Utilizare:

- trasare pe un profil de tabla a unor forme cu laturi drepte;
- masurarea lungimii bratarilor, lantisoarelor etc.
Material: lamela din otel flexibil.
Unitate de masura: cm , cu subunitati in mm.
Lungimi: de la 100 mm pana la 1000 mm.

SUBLERE

Utilizate la:
- determinarea cotelor la operatiuni tehnologice de pilire, gaurire, frezare, laminare, trefilare;
- determinarea dimensiunilor pietrelor, perlelor si a altor materiale care urmeaza sa fie montate sau prelucrate.

SUBLER CLASIC cu scala in diferite lungimi pana la 500 mm, compus din:

- 2 falci pentru masurat exteriorul;

- 2 falci pentru masurat interiorul;
- tija pentru masurat adancimea;
- scala fixa, in gradatie de mm si cm;
- cursorul cu scala vernierului (9mm impartite 10 parti, sau 18 mm impartite in 10 parti);

- gradatie: 

- de 1mm - cele cu vernier de 9 mm → 0,05 mm;
- cele cu vernier de 18 mm → 0,02 mm.

SUBLER DIGITAL cu ecran si afisare digitala

– scala pana la 150 mm, compus din:
- 2 falci pentru masurat exteriorul;
- 2 falci pentru masurat interiorul;
- tija pentru masurat adancimea;
- ecran cu afisare digitala;
- gradatie - mm cu subdiviziuni, de la 0,01 pana la 0,005 mm.

SUBLER CU CEAS

– cu scala de masurat circulara;
- pana la lungimea de 150 mm, compus din:
- 2 falci pentru masurat exteriorul;
- 2 falci pentru masurat interiorul;
- tija pentru masurat adancimea;
- scala circulara (forma de ecran de ceas);
- gradatie - scala in mm cu subdiviziuni de 0,02 mm.

SUBLER CLASIC

- cu scala de 60-80 sau 100 mm, din alama, compus din:
- 2 falci pentru masurat exteriorul;
- scala de masurat;
- gradatie mm;
- intrebuintare in domeniu la masurarea pietrelor si a perlelor.

VINCLU REGLABIL

Pentru masurarea unghiului:
- palierul de masurat 1800;
- gradatie 10 cu subdiviziuni de 1/100.

MICROMETRU

Mecanic cu scala pana la 25 mm:
- gradatie: mm cu subdiviziuni de 0,01 mm;
- digital cu ecran cu subdiviziuni de 0,001 mm.

COMPAS DE MASURAT

- pentru determinarea grosimii unor profile pana la 20 mm:
- gradatie: mm cu subdiviziuni de 1/10 mm.

VINCLU 90

Pentru verificarea unghiului drept in diferite marimi, cu sau fara talpa.

RINGMAS

Set de inele etalon pentru determinarea marimii degetului:

- cu numerotatie:- franceza – 1-36;

- dupa circumferinta - 41-76;

- americana – 1-15;

- dupa diametru – 13 – 24,2;

- set din metal, pe inel, in latime a inelului de 3,5 mm si set cu latime de 7 mm;

- set din metal cu inele singulare cu interiorul bombat, in caseta, cu latimi de 4; 7 si 10 mm;

- set din metal cu inele singulare cu interiorul drept, in caseta, cu latimi de 4; 7 si 10 mm;

- set din plasic.

RINGSTOC

Riglu conic cu ecran digital sau cu scala gradate pentru determinarea marimii unui inel:

- digital : cu indicare a numerelor franceza, americana, a diametrului si a circumferintei;

- conic din metal: scala cu numerotatie:

- franceza – 1-36;

- dupa circumferinta- 41-76;

- americana – 1-15;

- dupa diametru – 13 – 24,2;

- conic din plasic: scala cu diferite numerotatii.

COMPAS DE MASURAT

Special pentru estimarea greutatii briliantelor tintuite.

MASURA DE BRAT

Din banda flexibila de inox, reglabila de la 15 – 23 cm circumferinta:
- rigida, reglabila in 2 directii, cu deschideri maxime de 95 x 70 mm, cu 2 scale numerotate

CEAS DE MASURAT

- pietre: necesar la estimarea greutatii briliantelor tintuite si la masurarea exacta a pietrelor pentru expertizare;

- analog cu scala de la 0,0 pana la 23,0 mm;

- digital cu o precizie de 0,01 mm;

- perle: analog cu scala de la 0 pana la 10 mm.

MASURA DE BRATARA

Din folie de plasic, cu scala imprimata:
- conica, rotunda, din aluminiu, cu scala in mm pentru diametru si circumferinta;
- conica, rotunda, din lemn, cu scala in mm pentru diametru si circumferinta;
- conica, ovala, din lemn, cu scala in mm pentru diametru si circumferinta.

LERA

Pentru estimarea prin comparare a diametrului briliantelor cu orificiile specifice din lera cu 4 lame pentru marimi de la 0,01 – 6,0 carate cu 1 lama pentru marimi de la 0,01 – 4,0 carate.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Pilirea - generalitati

DEFINITIE
Este operatiunea tehnologica de prelucrare, prin aschiere, prin care se indeparteaza o parte a suprafetelor exterioare sau interioare pentru a le aduce in forma si la cotele dorite cu ajutorul pilei.

PILELE:
- scule standardizate executate din otel specific;
- in forma de bare in diferite sectiuni si marimi care au pe suprafata de lucru dinti care in timpul folosirii in procesul de pilire detaseaza aschii de pe suprafata obiectului de prelucrat.
- sunt formate din:
- partea activa – corpul acoperit cu dinti (taietura) pe suprafata - coada – este prelungirea corpului activ care are functie de maner - la pilele ac, sau in forma ascutita serveste la montarea manerului la pilele de mana;
- taietura pilei se poate obtine prin daltuire, frezare sau prin brosare.

PILIREA
- poate fi pilire manuala sau pilire mecanica cu masina de pilit;

- in domeniul metalelor pretioase se foloseste pilirea manuala;
- este una din indemanarile de baza a bijutierului.

Pile utilizate in bijuterie

PILELE DE PRECIZIE

- din otel special cu taietura manuala realizata prin daltuire;

- pilele cu taietura realizata prin frezare si brosare nu sunt recomandate pentru bijuterii.

PILE DE MANA
- de forma: plata, semirotunda, limba de pasare, rotunda, triunghiulara, patrata, baret;
- de taietura:
Elvetiana: 00; 0; 1; 2; 3; 4;
Germana: 1; 2; 3; 4; 5; 6;
- de lungime: in mm a partii active: 100; 125; 150; 200; 300;
- in Romania in bijuterie se folosesc de obicei determinarile asperitatii Germane, cele mai des folosite sunt cele de: 2; 3; 4, iar in cazuri mai rare cele de 5; 6 si 7.

PILE AC
- de forma: plata dreptunghiulara, plata spit, baret, semirotunda, limba de pasare, rotunda, triunghiulara, patrata, cutit, romboidala, de sarnir plata, de sarnir rotunda-cilindrica, de taietura de surub;
- de taietura:
Elvetiana: 00; 0; 1; 2; 3;
Germana: 1; 2; 3; 4; 5;
- de lungime: in mm cu tot cu maner: 100; 140; 160; 180; 200.

PILE CURBATE (sau de cizelura)
- in toate formele pilelor ac dar cu ambele capete active si manerul la mijloc;
- de taietura Germana: 2; 3;
- de lungimea in mm totala: 130; 170;
- folosite la interioare si forme complexe - dar mai mult la matriterie - iar din 1970 sunt inlocuite din ce in ce mai mult cu biaxul si freze.

PILE DE SCAPAMENT
- de forma plata, baret semirotunda, limba de pasare, rotunda, triunghiulara, patrata, cutit, rotunda - cilindrica;

- de taietura Germana 5; 6; 7; 8;
- de lungime in mm cu tot cu maner 140;
- folosite la lucrari foarte fine si in ceasornicarie.

PILELE DE PRECIZIE

– din otel special cu taietura manuala acoperite cu titan.

PILE DE MANA
- de forme: plata, semirotunda, rotunda, triunghiulara, patrata;
- de taietura: Germana: 1; 2; 3;
- de lungime: in mm a partii active: 150; 200; 250.

PILE AC
- de forma: plata dreptunghiulara, plata spit, baret, semirotunda, rotunda, triunghiulara, patrata
- de taietura Germana: 1; 3;
- de lungime: in mm cu tot cu maner: 180.

PILE DIAMANTATE

- asperitate: - dura = D181;

- medie = D126; - fi n` = D91.

PILE DE MANA
- de forma: plata, semirotunda, rotunda, triunghiulara;
- de asperitate: dura, medie, fina;
- de lungime: partea activa 110; 150; 160; 200 mm;
- utilizate la structurarea de suprafete si la pilirea materialelor cu duritati mari de ex. rotunjirea
muchiilor la pietre, prelucrare inox.

PILE AC
- de forma: plata dreptunghiulara, plata spit, baret, plata cu muchiile rotunjite; semirotunda, limba de pasare, rotunda, triunghiulara, patrata, cutit, romboidala;
- de asperitate: dura; medie; fina;
- de lungime: in mm cu tot cu maner: 140;
- utilizate: la structurarea de suprafete si la pilirea materialelor cu duritati mari de ex. rotunjirea muchilor la pietre, prelucrare inox.

PLACA DE PILA
- taietura 1; 2 si 3;
- folosirea la indreptarea suprafetelor plane sau casetelor.

PREGATIREA PILEI
- pilele de calitate care se folosesc in bijuterie, sunt pile cu taietura manuala executata prin daltuire, fapt care se reflecta si in pretul acestora;
-din fabricatie, aceste pile sunt tratate cu un ulei special care contine parafina, in vederea conservarii taieturii.

ELIMINAREA ULEIULUI

- operatiune necesara pentru functionarea corecta a pilei, adica, numai daca pila este curata si uscata poate fi eliminat spanul din adancul taieturii la operatiunea de pilire;
- pentru inlaturarea uleiului special, pila trebuie introdusa in alcool apoi scoasa din acesta si aprins alcoolul ramas pe suprafata pilei;
- procedura se repeta pana este indepartat tot uleiul de protectie, acest lucru se va vedea in culoarea gri uniforma si deschisa.

ATENTIE SA NU APRINDETI ALCOOLUL DIN RECIPIENT!

MONTAREA MANERULUI
- verificati manerul: pentru cazul cand acesta nu are gaura - trebuie gaurit;
- se prinde pila in menghina fixa in partea dintre coada si taietura;
- manerul se tine cu mana, drept pe coada pilei si cu un ciocan potrivit se loveste manerul astfel incat acesta sa se infiga pe coada pilei iar axul longitudinal al pilei trebuie sa coincida cu cel al manerului (ATENTIE, LA INFIGERE PREA ADANCA POATE SA CRAPE MANERUL);
- pentru pilele ac sub 180 mm exista manere cu mandrina, cu ajutorul carora acestea devin mult mai indemanatice.

PREGATIREA OBIECTULUI
- curatirea obiectului de zgura, borax sau oxizi este necesara deoarece acestea sunt mai dure decat pila si o uzeaza repede;
- uscarea obiectului de apa sau acizi, pentru ca resturile de lichide sa nu produca ruginirea pilei.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Procedura de pilire

ALEGEREA PILEI
- marimea si taietura/asperitatea pilei se stabileste in functie de dimensiunile, forma si materialul obiectului si de cotele ce trebuie indepartate prin pilire 

PILIREA
- prima faza de pilire se face de obicei cu o pila cu taietura mare (taietura 1 sau 2) pana se ajunge aproape de cotele finale ale formei;
- urmeaza pilirea cu o pila cu taietura mai fina si asa mai departe pana ce se ajunge la forma si suprafata dorita;
- fiecare cursa a pilei trebuie sa fie cu exactitate controlata, pentru a putea obtine forma dorita;

- controlul efectului de pilire a fiecarei curse este important, deoarece numai asa se poate obtine eficient forma dorita; acest control se efectueaza in timp ce suprafata care se pileste este observata indreptand-o spre o sursa de lumina, oglindidu-se lumina pe suprafata care se prelucreaza; astfel se pot observa si cele mai mici modificari ale suprafetei in urma pilei;

- schimbarea directiei cursei de pilire poate sa conduca la imbunatatirea posibilitatii de observare a procesului de pilire;

- cursele pilei, alternand, dus-intors, favorizeaza eliminarea piliturii din adancul taieturii, astfel eficienta la procesul de pilire este mai ridicata si totodata timpul de functionare a pilei este cu mult mai mare;

- spanul ramas in adancul taieturii are o duritate mai mare decat materialul care se pileste, ca urmare la pilire cu acest span ramas in taietura pilei, se produc riduri adanci si necontrolate pe suprafata obiectelor;

SURSA DE ILUMINARE
- genul de iluminatie este un factor decisiv pentru obtinerea unor rezultate bune la procesul de pilire
- lumina zilei este sursa ideala, iar daca aceasta vine din partea din fata stanga (la dreptaci) este optim;
- sursele de iluminatie artificiale trebuie sa produca umbra pronuntata precum ledurile, becurile cu halogen si becurile incandescente.

EVITATI LUMINA DE NEON si cea A BECURILOR ECOLOGICE
Nu sunt potrivite pentru iluminatul productiei de bijuterii si nici la iluminatul bijuteriilor la expunere sau la prezentare; datorita lipsei umbrei pronuntate obosesc ochiul foarte repede, deoarece se distinge mult mai greu relieful unei suprefete fara existenta unei umbre pronuntate; lumina de neon are si alte dezavantaje, cum ar fi consumul de vitamine mai rapid si influenta negativa asupra epidermei.

CONDITIILE PENTRU OBTINEREA UNUI REZULTAT BUN LA PILIRE
- alegerea pilei potrivite in forma, marime si duritate;

- feilnaghelul trebuie sa fie atat de bine fixat, incat la sprijinul obiectului in timpul pilirii, sa nu se poata misca;
- indepartati pilitura din taietura pilei in timpul operatiunii prin lovirea lemnului de pilire cu cantul acesteia.

INTRETINEREA PILELOR

- nu tineti pilele impreuna cu alte scule;

- feriti pilele de rugina, substante corozive, de lichide si de foc;

- nu piliti materiale care au fost pirosite in acid sulfuric sau in inlocuitorul acestuia;
- curatirea pilelor se face cu o perie speciala frecandu-le paralel cu taietura, pana ce este scos ultimul rest de span din adancul taieturii.

MENTIUNE
De multe ori se poate auzi ... „ce mare lucru este pilirea“, „fiecare stie ss pileasca“, „pentru ce mai trebuie si maner la pila de mana?.. ca merge si fara.“?! Poate ca la alte ocupatii este de ajuns o pilire oarecare, insa pentru obtinerea unor forme bine definite in contextul unei bijuterii sunt necesare niste deprinderi specifice, care numai prin exersare indelungata si in conditii de lucru bune se pot obtine.

EXERCITIU

- executati un patrat de 30 mm dintr-o tabla de ~1,0mm grosime.

AUTOCENZURA

- pentru evaluarea deprinderii pentru operatiunea de pilire o obtineti evaluand rezultatul in timpul necesar realizarii aceastei lucrari.
(Atentie! daca feinaghelul nu este fixat corect, daca lumina nu este buna, daca forma, marimea si taietura pilei nu sunt potrivite, daca manerul pilei nu este montat corect, va fi aproape imposibil de a putea realiza un patrat in cote prestabilite si in timp rezonabil.)

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Gaurirea / Frezarea

DEFINITIE

Gaurirea este operatiunea de aschiere prin care se realizeaza gauri in diferite materiale, dimensiuni si adancimi.

UNELTE

DRILUL

Dispozitiv foarte vechi, care este format dintr-o tija, cu o rotita care asigura inertia la rotatie, penseta pentru prinderea burghiului, sfoara si maner de lemn. Acest dispozitiv efectueaza rotatii dus-intors. Burghiele folosite se pot confectiona usor de catre bijutier. Ele pot taia in ambele sensuri.

BIAXUL

Acesta este aparatul cel mai des folosit de bijutier pentru gaurire, frezare si finisare. Acest aparat este format dintr-un motor suspendat, ax flexibil si mandrina cu penseta pentru prinderea sculelor rotative. Turatia este reglabila printr-un reostat electronic, tip pedala. Biaxurile de calitate au turatia reglabila linear de la 0. Acestea sunt si foarte utile la tintuire si la folosirea ciocanului de tintuire, care necesita turatie mai mica. Biaxurile de calitate isi exercita puterea deja la turatii mici, avantajos pentru a nu se bloca sculele rotative din cauza lipsei de putere. Turatia Biaxurilor este intre 6.000 si 18.000 de rotatii.

MICROMOTOARELE

Acestea sunt aparate formate dintr-o parte electronica, dintr-un cablu de alimentare si micromotorul, care este totodata si piesa de mana ce contine si penseta pentru prinderea sculelor rotative. Piesele de mana la acest aparat sunt in general mai mari decat cele ale biaxurilor, fiind insa mai usor de manevrat deoarece sunt legate doar cu un cablu electric de partea electronica. Micromotoarele au turatia reglabila, de pana la 30.000 de turatii, de obicei cu un buton de la carcasa partii electronice sau cu pedala. Micromotoarele se folosesc atat la gaurit cat si la frezat.

MASINA DE GAURIT MANUALA

Aceasta este formata dintr-un sistem de rotite ghimpate care amplifica rotatia manivelei si o transpun pe rotatia mandrinei, adica perpendicular pe rotatia manivelei. Aceste aparate se folosesc la gaurire sau la realizarea unor spirale de sarma pentru confectionarea unor anouri.

MASINA DE GAURIT ELECTRICA CU STATIV

Aceasta se foloseste, in domeniu, pentru gaurirea unor materiale groase, pentru prelevarea de span, pentru proba de foc si pentru confectionarea de scule. Aceste masini au de obicei turatii reglabile in trepte si se folosesc burghie spirala.

PROCEDURA DE GAURIRE 

Dupa ce a fost punctat locul unde urmeaza efectuarea gauririi, urmeaza alegerea aparatului de gaurit, in functie de dotare sau in functie de material sau marime a gaurii si a materialului de gaurit. 

La gaurirea cu drilul trebuie formata indemanarea, pentru a nu ridica burghiul la miscarile in sus ale manerului de pe suprafata materialului, deoarece la urmatoarea miscare in jos acesta se poate deplasa de la locul punctat sau chiar se poate rupe, daca puterea de apasare este destul de mare. Astfel se creaza pericolul de accidentare prin intepare in degete sau mana.
La gaurirea cu biaxul sau cu micromotorul trebuie tinut cont de turatia si puterea de apasare pe material. Daca forta de apasare este prea mare, atunci exista pericolul ca burghiul sa se rupa in gaura. Acest lucru conduce la probleme de indepartare a restului de burghiu ramas in materialul de gaurit. Pentru a evita acest lucru este indicata folosirea de ulei sau ceara pentru a diminua frictiunea. Un alt aspect important este manuirea fara miscari necontrolate sau abrupte ale mandrinei in timpul operatiunii de gaurire, pentru a evita ruperea burghiului. La gaurirea cu masina de gaurit electrica trebuie tinut cont de turatie si de presiunea care se aplica pe burghiu, ca acesta sa nu se rupa. La operatiuni de gaurire este indicat sa folositi un ulei sau ceara pentru diminuarea frictiunii. Astfel evitati decalirea burghielor, intepenirea acestora in gaura sau chiar ruperea lor.

In cazul in care s-a rupt un burghiu si varful rupt a ramas in gaura, este recomandata incercarea din partea opusa, exact la locul unde trebuia sa iasa burghiul, sa se intervina cu un punctator mai subtire sau cu o codita de freza (unde partea activa a frezei este indepartata) cu lovituri potrivite de ciocan, astfel incat patrunderea punctatorului sau a coditei de freza sa “impinga” resturile burghiului afara din
gaura.
Dupa reusita procedurii trebuie verificat meticluos, pentru a nu mai ramane vreo bucatica de otel din burgiu in gaura, deoarece cel mai mic rest de burgiu poate rupe urmatorul burghiu sau freza cu care se continua operatiunea de gaurire. 

Un alt aspect important este momentul cand burghiul strapunge materialul gaurit. Aici, in multe cazuri, la neatentie se poate smulge obiectul din mana, moment in care se rupe burghiul si se produc accidentari la degete sau mana.

FELURILE BURGHIELOR FOLOSITE IN BIJUTERIE

a) Burghiu cu varf - pentru dril;

b) Burghiu spirala - pentru biax sau masina de gaurit;
c) Burghiu cu varf de centrare - pentru gaurit perle.

CONFECTIONAREA BURGHIULUI CU VARF (Bild 5.33)

Avand in vedere ca se gasesc toate dimensiunile de burghie din otel de calitate si la preturi rezonabile in comert, nu mai merita confectionarea lor. Totusi este bine ca bijutierul sa cunoasca modalitatea de confectionare a unui burghiu, in caz de nevoie.

PROCEDURA
1) – pregatirea unei tije de otel de scule, in diametru corespunzator cu marimea gaurii;

conform figurii 1 punctul a
2) – se decaleste portiunea tijei care urmeaza sa fie prelucrata ca varf;
3) – se pileste tija, subtiind-o conform figurii 1 punctul b;
4) –se forjeaza partea groasa a capatului pentru a obtine partea plata pentru formarea varfului;
5) – se pileste “talia” figurii 1 punctul c si se formeaza cele 2 muchii ale taisului;
6) – se verifica forma tijei, aceasta trebuie sa fie perfect dreapta pentru a nu bate burgiul, apoi se caleste toata piesa incalzind-o de la codita spre varf si se raceste imediat in apa;
7) – se face revenirea, deoarece fara revenire burghiul ramne foarte casant; aceasta operatiune se face smirgheluind, cu un smirghel mediu (320-400), toata tija, inclusiv varful format prin pilire, apoi cu o flacara mai ascutita se incalzeste burgiul de la codita spre varf, pana ce suprafata varfului ajunge la culoarea galben-pai;
8 – se ascute taisul, in unghiul potrivit, pe piatra de ulei (preferabil Arkansas).

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Forfecarea

DEFINITIE

Forfecarea este operatiunea de despartire a materialului fara aschiere prin utilizarea foarfecelor.

Forfecarea este o operatiune rapida in comparatie cu traforarea. Ea se foloseste la taierea unor portiuni mici de tabla cu linia de taiere simpla.

In functie de grosimea materialului si de numarul de taieturi necesare se folosesc diferite forme marimi si feluri de foarfeci. Noi deosebim foarfecele ca fiind manuale si mecanice.

Cele mai utilizate foarfeci manuale in bijuterie
- foarfeca lioneza;
- foarfeca de lipitura;
- foarfeca dreapta;
- foarfeca curbata;
- foarfeca de lanturi;
- foarfeca cu parghii;
- foarfeca cu dispozitiv de debitare a lungimii.

Foarfeci mecanice utilizate in bijuterie
- foarfeca circular manuala;
- foarfeca circular electrica;

- ghilotina manuala;
- ghilotina electrica.

MARE ATENTIE! LA LUCRUL CU FOARFECI EXISTA URMATOARELE PERICOLE:

Pericol de accidentare la foarfecile manuale
- prinderea in capatul manerului in momentul taierii capatului liniei de taiere, adica momentul in care partea activa a bacurilor iese din material;
- canturile taieturii cu foarfeca sunt atat de ascutite incat se poate produce usor ranirea pielii la atingerea acestora;
- colturile materialului obtinute prin forfecare sunt ascutite si prezinta la fel un pericol de accidentare;
- la materialele cu duritate ridicata se poate intampla ca foarfeca sa suceasca materialul intre bacuri astfel incat se poate ajunge la accidentare sau la deteriorarea materialului.

Pericolele de accidentare la foarfecile mecanice sunt in general ca si la cele manuale

- la foarfeca circular electrica se poate trage totodata cu materialul o maneca sau o parte din haine in angrenajul discurilor care pot conduce la accidentari grave.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Traforarea - generalitati

DEFINITIE

Traforarea este operatiunea de despartire a materialului prin aschiere in vederea obtinerii unor debite sau a unor ornamente.








Despartirea se poate face si cu foarfeca prin forfecare. Dezavantajul traforarii fata de forfecare consta in:

- producerea de aschii – aceea care totdeauna conduce si la o pierdere de material;

- procedura necesita mai mult timp;

- prin uzura sau ruperea panzelor de traforaj se scumpeste operatiunea.

Ca urmare se traforeaza cand nu se poate aplica forfecarea cum ar fi:

- la profile de tabla groasa, sarma groasa, bara groasa;

- la decuparea unor forme complicate in tabla;

- la debitarea sarnirului sau a unor sarme care ar fi deformate la forfecare.

Modul de actiune a panzei de traforaj consta in actiunea dintilor amplasati unul dupa celalalt pe latura ingusta a panzei, care la miscarea specifica a panzei smulg, ca niste pene, material din suprafata metalului peste care actioneaza. Acest material smuls ramane intre dintii panzei pana ce acestia ies din material. Materialul smuls, care se mai afla intre dintii panzei, se elibereaza sub forma de span marunt. Forma, marimea si amplasarea dintilor panzei de traforaj depind de materialul care trebuie prelucrat. Astfel un material dur si tenace necesita dinti cu un unghi mare, iar la materialele maleabile cu duritate mica se folosesc panze cu dantura deasa si unghiul dintilor mic.

Rama de traforaj

- consta intr-o rama reglabila in lungime, cu maner si doua bacuri de prindere, actionate cu surub pentru prinderea panzei si un maner.

Ramele de traforaj folosite in bijuterie au adancimi intre 60 si 200 mm.

Procedura si operatiunea de traforare

Priderea panzei in rama se face astfel: prima data se va prinde panza, cu dintii orientati spre manerul ramei, in bacul de sus. Panza se prinde usor inclinata in spate, pentru a nu se rupe la solicitare prin apasare. Apoi se sprijina partea opusa manerului de failnaghel si se apasa usor cu pieptul pe maner pentru a tensiona usor rama, urmand prinderea capatului celalalt al panzei in bacurile din partea manerului. Se slabeste apasarea pe manerul ramei si se verifica tensiunea panzei.

Daca tensiunea este prea mare se va rupe panza usor. Daca tensiunea este prea mica, linia de traforare devine necontrolabila.

PREGATIREA MATERIALULUI PENTRU TRAFORAT

Pe suprafata materialului de traforat se traseaza linia de traforare cu ajutorul acului de trasat. La trasarea unor forme complicate se poate folosi si creionul sau o carioca subtire. In unele cazuri se poate lipi hartia cu schita sau desenul direct pe suprafata materialului de traforat cu un adeziv potrivit.

In cazul in care este necesara o traforare in interiorul suprafetei, se va puncta capatul unor linii si se va gauri materialul cu burghiul potrivit in grosime.

OPERATIUNEA DE TRAFORARE

Traforajul actioneaza in timp ce se trage in jos. Totodata acesta trebuie impins in fata, in directia de taiere, pentru ca panza de traforaj sa poata avansa in material. Miscarea in sus se face fara presiune de avans.La grosimi mai mari ale materialului este necesara o putere mai mare de avans, decat in cazul materialelor subtiri.

Rezultatele cele mai bune se obtin cand traforajul este manuit cat se poate de lejer in miscari uniforme si fara intreruperi. Astfel se obtine o dunga de taiere neteda.

In majoritatea utilizarilor, taietura trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata materialului, motiv pentru care traforajul nu are voie sa fie inclinat lateral in timpul miscarii de traforare.

Pentru traforarea in colturi se va misca traforajul fara presiune de avans, in timp ce se va roti obiectul. In cazul in care panza de traforaj s-a blocat, trebuie incercata deblocarea acesteia cu miscari usoare. Daca operatiunea de traforare necesita deplasarea panzei retur in taietura, atunci se va face returnarea concomitent cu miscari sus jos a panzei pentru a evita blocarea acesteia.

Pentru a diminua frictiunea panzei de traforaj se poate folosi ceara de albine cu care, din cand in cand, se va unge panza, trecand cu ea usor peste panza. In multe cazuri este suficient trecerea panzei printre 2 degete, deoarece grasimea capilara produce efectul de ungere.

Pentru lucrari in serie se mai foloseste si fierastraul electric.

Noi deosebim 3 feluri de fierastraie electrice:

- fierastrau electric pentru panze de traforaj;

- fierastrau electric circular;

- fierastrau electric gen bandzig.

Acestea se folosesc in functie de materiale, operatiuni si serii.

Panzele de traforaj exista in diferite grosimi pentru utilizare in functie de felul si grosimea materialului de prelucrat.

         

Denumire   Grosime   Latime

No.8/0 –     0,16   x  0,32 mm

No.7/0 –     0,17   x  0,34 mm

No.6/0 –     0,18   x  0,36 mm

No.5/0 –     0,20   x  0,40 mm

No.4/0 –     0,22   x  0,44 mm

No.3/0 –     0,24   x  0,48 mm

No.2/0 –     0,26   x  0,52 mm

No.0    –     0,28   x  0,56 mm

No.1    –     0,30   x  0,60 mm

No.2    –     0,34   x  0,70 mm

No.3    –     0,36   x  0,75 mm

No.4    –     0,38   x  0,80 mm

No.5    –     0,40   x  0,85 mm

No.6    –     0,44   x  0,95 mm

No.7    –     0,50   x  1.10 mm

No.8    –     0,52   x  1.20 mm

No.9    –     0,55   x  1.30 mm

No.10  –     0,58   x  1.40 mm

No.11  –     0,60  x   1.60 mm

No.12  –     0,60  x   1.80 mm

No.14  –     0,60  x   2.00 mm

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Lipirea - generalitati

DEFINITIE

Procedura de imbinare prin incalzire a unor parti metalice cu ajutorul unui alt material metalic.

Lipitura de aliaj - la care punctul de topire este sub punctul de topire al partilor de imbinare.

                                                     TIPURI DE LIPITURI

- moi, cu punctul de topire a lipiturii sub 350°C – de exemplu, fludor sau cositor;

- tari, cu punctul de topire a lipiturii peste 450°C - cu aliaje specifice ale metalelor pretioase

in bijuterie - se foloseste lipitura tare.

Lipitura tare
- o imbinare nedemontabila care consta in formarea unui „aliaj nou“ intre partile de imbinat si lipitura la suprafata de contact a acestora;
- fenomenul care sta la baza „aliajului nou“ este difundarea – procesul la care se difunda molecule din lipitura in structura moleculara a partilor de imbinat.

Lipitura moale 
- este o legatura superficiala intre partile de imbinat si lipitura datorita fenomenului de adeziune;
- fenomenul de difundare in legatura dintre aliajele metalelor pretioase si lipitura moale este aproape inexistent;
- este rar folosita in bijuterie, iar cand este folosita, este asociata cu lipsa de profesionalism, acest tip de lipitura conducand in majoritatea cazurilor la distrugerea obiectului respectiv.

ATENTIE !!!

- cositorul este cea mai des intilnita lipitura moale;

- lipitura moale, folosita la bijuterii, poate crea probleme majore ajungand in aliaje de aur sau argint, acestea pot deveni casante, deci neprelucrabile si se pot recupera numai prin afinare.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG

Conditii de realizare a unei lipiri corecte

- suprafetele de imbinare si ale lipiturii trebuie sa fie curate, fara oxizi si fara grasimi sau alte impurificatii;

- este obligatorie prezenta solutiei decapante (borax sau alte preparate);

- alegerea unei surse de incalzire potrivita operatiunii;

SCULE

PENSETE

- de lucru, pentru prindere sau manipularea obiectelor la lipire;

- de lipitura, pentru aplicarea lipiturii pe fugurile partilor de imbinat;

- inversa, pentru prinderea si fixarea obiectelor la lipire.

ROBOT

- cu un brat sau mai multe brate, cu sau fara lupa, pentru prinderea si montarea rapida a partilor de imbinat.

PLACA DE LIPIT

- este suportul refractar pe care se efectueaza lipirea (aceasta placa sa fie din compozitie minerala sau ceramica si sa nu contina azbest, azbestul fiind cancerigen!!).

PLASA DE SARMA

- este suportul pe care se efectueaza lipirea cand obiectul trebuie incalzit uniform si de jos.

PENSULE

- pentru aplicarea solutiei decapante, iar uneori si pentru aplicarea lipiturii.

FARFURIOARA

- pentru conul de borax.

MATERIALE NECESARE OPERATIUNII DE TOPIRE

SOLUTII DECAPANTE cum ar fi boraxul sau Boraxin s.a. care:

- ridica fluiditatea lipiturii topite;

- reduc tensiunea de suprafata la lipitura topita;

- impiedica formarea oxizilor;

- dizolva oxizi.

PROTECTIA SUPRAFETEI cu:

- acid boric: pentru evitarea oxidarii la incalzire;

- fluoron: preparat cu acid boric si alte ingrediente pentru evitarea oxidarii la incalzire;

- pasta protectoare termica - pentru parti sensibile la temperatura, cum ar fi pietrele;

- sarma de legat - din fier in diferite grosimi pentru montarea prin legare a partilor de imbinat.

DOTARI PENTRU OPERATIUNEA DE INCALZIRE

- lampa de spirt cu teava de suflat - (este o investitie mica);

- cu timp de incalzire mai indelungat la obiecte mai mari.

PISTOL DE LIPIT CU GAZ - PROPAN SAU METAN

- cu surplus de aer prin suflare sau cun mic compresor;

- cea mai des folosita instalatie de lipire;

- cu timp de incalzire rezonabil;

- se pot produce temperaturi de peste 1000°C.

PISTOL DE LIPIT CU GAZ - PROPAN SI OXIGEN

(presupune existenta unei butelii de oxigen)

- timp de incalzire rapid;

- se pot produce temperaturi de peste 2000°C;

- temperaturi necesare pentru platina;

APARAT DE LIPIT CU BUTELIE DE GAZ IN MINER

(are incorporata butelie de presiune)

- indicat pentru lucrari mici si care nu au un caracter curent.

GENERATOR DE GAZ OXHIDRIC

- cea mai eficienta metoda de lipire;

- se produce instantaneu gazul intrebuintat prin electoliza apei;

- flacara se poate incarca cu substanta protectoare impotriva oxidarii suprafetelor;

- se pot atinge temperaturi de pana la 3000°C - focusarea caldurii se face intr-un mod foarte precis.

LIPITURA

Trebuie sa fie:

- de acelasi titlu ca si partile de imbinat;

- de aceeasi culoare cu partile de imbinat;

- cu punctul de topire mai scazut decat partile de imbinat.

Este in forma de:

- tabla intre 0,3 - 0,5 mm grosime, din care se taie cu o foarfeca bucati in dimensiuni potrivite;

- forma de sarma in grosime de 0,5 mm este indicata la lipiri in serie pentru ca aplicarea se face mult mai rapid;

- pulbere sau pilitura in special pentru lucrari de filigran;

- pasta in seringa cu continut de decapant, pentru luncrari in serie si lucrari foarte fine, deoarece aplicarea se poate realiza foarte precis atat in cantitate cat si in pozitionare, iar continutul de decapant este optim.

Heinz Karl

Maistru bijutier, Gemolog DgemG,

Expert in Diamante DgemG